La mulți ani mie

Era o joi ziua de 5 aprilie 2012. A doua zi trebuia să merg la meditații la latină, și nu-mi făcusem nimic in materie de teme. De câteva zile, mă tot chinuiam să scot un nume ocoș pentru un titlu de blog. BloggingTheory, WritingTheory, EatingTheory, BangingTheory… da, până la urmă, am ajuns la CultureTheory. Cam în dreptul aceleiași șaormerii unde am fost acostat de niște băieți binevoitori care s-au gândit să-mi corecteze deviația de sept nazal. Numai că era seară și era întuneric și au dat cu pumnul din direcția inversă, de mi l-au nasolit și mai tare. Dar mă rog, CultureTheory mi-a fost luată de către un tip care n-are altceva de făcut decât să facă peisaje. Atunci m-am orientat rapid și CultureTheorist a rămas.

În ultima vreme am fost cam amorțit scriitoricește, din cauza așteptării furibunde a laptop-ului celui nou al împăratului, am citit vreo 5 cărți și n-am înțeles nimic din niciuna, dar, cu vreo săptămână înainte, mi-am exersat din nou penelul, atât cât să constat că nu mi-am ieșit din mână. Acum așteptați-vă în orice clipă la încă o mostră de geniu. O s-o recunoașteți după primul paragraf: „Ce s-o-ntâmplat în noaptea ceea? No, mă bolândule, noaptea ceea o fost dată dracu’…”

Și eu și prietena mea împlinim 5 luni de când suntem împreună. Să știi că n-am uitat, stimată muză a teoreticianului.

Oricum, la mulți ani mie, în seara asta o să dau paranghelie, o să desfund un Robby Bubble și o să-l torn peste tastatura nouă a noului meu laptop, cu i5 și 8 RAMi care rulează Bioshock Infinite ca uns. Cu șampanie.

[Imagine cu tentă festivistă]

*Observați pălăria de pe steag. Ăla a fost un experiment eșuat de a insera o imagine. Deci sper că n-ați observat-o.